• Vîrsta cuprinsa între 18-60 ani;
• Greutate corporala minima 50 kg;
• Tensiunea arteriala : maxima nu depaseste 180 mmHg, iar minima 100 mmHg;
• Valoarea hemoglibinei nu este mai joasa de 125g/l pentru femei si nu mai putin de 135 pentru barbati;
• Nu prezinta afectiuni de genul: boli de piele, sechele pulmonare, operatie de ulcer, tendinta de sîngerare anormala, s.a;
• Intervalul de timp între doua donari de sînge nu poate fi mai mic de 60 zile .
• La o donare se recolteaza 450±10% mililitri sînge.

Controlul si triajul medical ai celor care doneaza trebuie sa urmareasca prevenirea oricarui risc, atît pentru cel care va dona cît si pentru beneficiarii acestui produs biologic. De aceea, controlul medical se bazeaza pe trei examene (clinic, de laborator si epidemiologic), prin care se pot stabili contraindicatiile donarii de sînge. Aceste contraindicatii pot fi: absolute (din cauze care exclud definitiv pe individ de la donare, cum sînt hepatita, tuberculoza, sifilisul, rezecarea stomacului, maladia mitrala, cancerul operat si vindecat, etc.), relative (din cauze care pot fi variabile, cum este tensiunea arteriala de o anumita valoare, care poate ulterior scadea, greutate ponderala sub 50 kg, care ulterior poate creste, etc.) si temporare (din cauze care tin de anumite fenomene ciclice, cum sînt perioada menstruala, sarcina, alaptarea, precum si o stare febrila provocata de o viroza respiratorie trecatoare, etc.).

Donarea de sînge este permisa numai persoanelor în stare de sanatate, între 18 si 60 de ani (întrucît în afara acestor vîrste nu exista garantia unui raspuns armonios din partea organismului fata de pierderea a 450 ml de sînge), celor care nu au valorile tensiunii arteriale peste 180 mm Hg sau sub 100 mm Hg, femeilor în afara sarcinii sau a lauziei, celor ce nu manifesta stari emotionale exagerate, teama persistenta fata de actul donarii sau o stare de oboseala, nu au consumat alcool sau o masa bogata în grasimi înainte de a se prezenta la recoltare, au de la ultima donare de sînge minimum 60 de zile, nu au avut în ultimul timp pierderi de sînge si nu au fost supusi unor interventii chirurgicale.

Si profesiunea donatorului poate constitui uneori o cauza a respingerii acestuia de la recoltare, cînd exista pericolul potential al infectiilor (cazul mulgatorilor, îngrijitorilor de animale, maturatorilor) sau al unei oboseli fizice (soferi pe mijloace de transport în comun, piloti, operatori la masini grele).

Marcăm săptămîna europeană de prevenire a cancerului de col uterin între 16 și 22 ianuarie anul acesta – penultima săptămînă a lunii ianuarie. Folosim această săptămînă pentru a sensibiliza despre cancerul de col uterin și efectele acestuia.

Cancerul de col uterin este a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rîndul femeilor din Europa de Est și Asia Centrală, unde este asociat cu suferință personală enormă, perturbări sociale și costuri financiare pentru femei, familii și sisteme de sănătate. În fiecare an, în Regiunea Europeană a OMS, peste 66000 de femei sunt nou diagnosticate cu cancer de col uterin și peste 30000 mor din cauza acestei boli care poate fi prevenită.

Efectele sunt devastatoare nu numai asupra femeilor, ci și asupra întregii societăți – familiile își pierd fiice, mame și soții, iar comunitățile sunt afectate de aceste decese timpurii.

Cancerul de col uterin, numit și cancer cervical, este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat în rândul femeilor din întreaga lume si reprezintă aproximativ 8% din totalul cazurilor si deceselor totale cauzate de cancer.

Screening-ul de col uterin este un proces care urmărește determinarea prezenței sau a absenței celulelor anormale aflate în stadii inițiale, înainte ca acestea să se transforme în celule canceroase (maligne).

Cel mai frecvent, cancerul de col uterin este provocat de infectarea cu Papiloma virusul uman (HPV). În unele studii existente în acest moment este descrisă depistarea acestuia în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.

Infecția cu HPV este una virală, care se transmite preponderent pe cale sexuală, fiind cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală din lume. În acest moment, sunt cunoscute peste 100 tipuri de virusuri HPV, 40 dintre care pot afecta organele genitale. 14 dintre acestea sunt poziționate în grupul de risc sporit de apariție a cancerului (genital, anal, cervical, a capului și a gâtului atât la femei, cât și la bărbați).

Cancerul de col uterin ar trebui să devină una dintre formele cel mai frecvent prevenite și tratate de cancer, deoarece programele de screening actuale pot detecta semnele de boală într-un stadiu incipient, ceea ce poate asigura un tratament eficient al afecțiunii. Totodată, în acest moment, există vaccinuri care protejează eficient împotriva tipurilor HPV cu risc sporit.

La nivel mondial, în 2020, aproximativ 604 000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar 342 000 au murit din cauza acestei boli. Cel mai frecvent, boala afectează și ia din viață (~90% cazuri) femeile din țările cu venituri mici și mijlocii.

În Uniunea Europeană, cancerul de col uterin se plasează pe locul doi, după cancerul de sân, după frecvența afectării femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani. Astfel, acesta provoacă, anual, aproximativ 33 000 cazuri de îmbolnăvire și 15 000 de decese.

În Republica Moldova, sunt la evidență 4182 paciente afectate de cancer de col uterin, ceea ce constituie 227, 1 la 100 mii populație feminină. Anual, sunt înregistrate în jur de 300 cazuri noi, respectiv 17, 1 la 100 mii populație feminină. 47% din acestea sunt cazuri depistate în stadiul precoce (stadiul I și II), pacientele urmând tratament specific.

Cel mai frecvent, cancerul de col uterin se depistează la vârsta de 40-45 și 50-60 de ani. Anual, din cauza acestei afecțiuni decedează în jur de 160 de femei.

Conform Programului naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1291/2016, se prevede reducerea cu 10% a incidenței și cu 7% a mortalității de cancer de col uterin către a.2025.

În noiembrie 2020, OMS a lansat oficial Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului de comun cu OMS au dezvoltat ghiduri actualizate pentru screening-ul și tratamentul leziunilor pre-canceroase de col uterin, cele mai bune practici și implementarea programelor naționale.

Pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică, toate țările trebuie să atingă și să mențină o rată de incidență de mai puțin de 4 cazuri noi de cancer de col uterin la 100 000 de femei pe an. Atingerea acestui obiectiv se bazează pe trei piloni cheie și pe țintele corespunzătoare:

• Vaccinare: 90% dintre fete complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;

• Screening: 70% dintre femei depistate folosind un test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și repetat până la vârsta de 45 de ani;

• Tratament: 90% dintre femei cu pre-cancer tratate și 90% dintre femei cu cancer invaziv controlat.

In Centru de Sanatate Magdacesti pentru anul 2022 au fost programate 808 femei eligilibile pentru testul citologic, din ele au efectuat 96%! Testul este gratis atit pentru femeile asigurate cit si cele neasigurate!